Acasa / Afaceri / Fermierii romani trec prin scoala nervilor de otel
1-magnum-380-cvx-c14-105

Fermierii romani trec prin scoala nervilor de otel

Agricultura este una din cartile castigatoare in vreme de criza, spun cei mai multi analisti, dar numai fermierii stiu prin ce trebuie sa treaca pentru a pune pe picioare o ferma. Intarzierea subventiilor, birocratia, lipsa de pregatire si de interes a functionarilor, reticenta bancilor in a oferi credite pentru un sector aflat la mila naturii, precum si promisiunile neonorate ale autoritatilor ii determina pe fermieri sa se descurce pe cont propriu.

Birocratia este prima problema de care se lovesc agricultorii, numarul de proceduri si documente necesare pentru obtinerea unui imprumut fiind foarte mare.”De cand am discutat prima oara cu institutia care mi-a finantat proiectul pana cand am primit banii au trecut aproape patru luni. La fel am patit si cu subventiile, care au venit cu pana la un an intarziere. Daca depui cererea in luna mai, mi se pare normal sa primesti banii tot atunci sau cel tarziu luna urmatoare, nu la un an dupa. De vina cred ca sunt angajatii noi, slab pregatiti”, a explicat pentru BaniiNostri.ro Catalin Bratu, proprietarul unei ferme vegetale din Giurgiu de circa 2.000 de hectare.

De regula, pentru implementarea proiectelor un singur credit nu este suficient, asa incat fermierii alearga dupa o a doua finantare. „In mai putin de o luna am avut proiectul declarat eligibil, dar mi-au trebuit aproape doi ani sa obtin a doua finantare pentru el. Nu vroiam un imprumut in lei, asa ca am contractat un credit in euro. Am evitat astfel diferentele de curs, insa la o dobanda destul de mare”, ne-a mai spus Bratu.
Acesta mai considera ca subventiile sunt mici si ca nu vin niciodata la timp, dar ca nu este vina Uniunii Europene, ci a celor care au negociat sumele. „Francezii, de exemplu, au subventii de sapte ori mai mari ca romanii, iar polonezii chiar mai mult decat francezii”.

Iar cand banii sunt putini si nici nu vin la timp, atunci chiar ai o problema. „Am depus dosarul pe 15 decembrie 2008. A fost declarat eligibil si am obtinut finantare in decembrie 2009. In Calarasi subventiile s-au acordat, dar nu la valoarea lor totala si cu intarzieri. Ultima oara am primit subventia in iunie 2008, iar de atunci si pana acum ni s-au facut promisiuni, dar doar atat”,  ne-a spus Florea Paceagiu, fermier din Calarasi, cu 1.200 de hectare in administrare.
Mai nou, fermierii nici nu mai sunt atat de dispusi sa-si spuna pasurile pentru ca problemele insista de prea mult timp si pentru ca au deja convingerea ca oricum nimeni nu-i mai asculta.

400 euro, investitia medie de hectar pentru utilaje

Pentru o ferma vegetala de aproximativ 2.000 hectare sunt necesare utilaje agricole principale, combine si tractoare, in valoare de 600.000-800.000 de euro, iar pentru utilajele aditionale de alte cateva sute de mii, un astfel de proiect ajungand pana la aproximativ un milion de euro. In cazurile acestea, fermieri sunt obligati sa contracteze mai multe credite pentru a acoperi valoarea totala a proiectului. Investitia medie pe hectar pentru o asemenea suprafata depaseste 400 de euro doar pentru utilaje.
Romania dispune de aproape 15 milioane de hectare de teren agricol, din care 9,3 milioane hectare de teren arabil, 0,6 milioane ha livezi si plantatii de vii si peste 4,8 milioane ha de pajisti, majoritatea cu o fertilitate ridicata.

Din 2007, in urma definitivarii Planului National Strategic 2007-2013, agricultorii romani au putut accesa Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. Proiectele care solicita finantare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selectie, in baza caruia fiecare proiect primeste un anumit punctaj.
In ultimele doua luni ale anului trecut, Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) a eliberat peste 30.000 de adeverinte pentru beneficiarii subventiilor, in baza carora au putut fi contractate credite, numarul cererilor ajungand pana la 1.000 pe zi.

Despre bzadmn

Cititi si

fonduri-ue-475x300-475x300

23 milioane de IMM-uri isi refac calculele

Toata lumea are ochii atintiti pe numele grele ale economiei europene, insa si derapajele firmelor …